Măgurile Băiței este un sit de importanță comunitară desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.
Muzeul Textilelor este un muzeu privat care lucrează cu colecţia de textile FARZ (Florica, Ana and Romulus Zaharia). Colectia include textile și instrumentar folosit în producţia textilă tradiţională, produse dealungul istoriei în toată lumea; o bogată colecţie de referinţă alcatuită din fibre, culoranţi, și structuri textile.
Actuala biserică este ridicată pe ruinele unei ctitorii de la 1771. Lucrările pentru construcția actualei biserici ce poartă același hram, au început în anul 1907 și s-au finalizat în 1913. Ritmul lent al lucrărilor s-a datorat lipsei fondurilor bănești, care proveneau de la enoriași. În acel timp, satul l-a avut în mijlocul său pe regele Carol I (1866-1914) care, văzând lipsa fondurilor bănești, a subscris suma de lei 1000.
Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII. Biserica de lemn din Hărțăgani este amplasată într-un loc favorabil, pe o colină, care oferă posibilitatea admirării unei priveliști superbe asupra culmilor din jur, zona fiind una din cele mai frumoase din județul Hunedoara și păstrătoare a unor vechi tradiții populare.
Lăcaș de cult din piatră, de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, ridicat în anul 1674, de nobilul Francisc Gyulay, mare proprietar de mine. Valorosul registru împărătesc al tâmplei este atribuit pictorului Simion Silaghi din Abrud, iar icoana de hram și cele douăsprezece icoane-prăznicar, meșterului Iacob din Rășinari.
Lăcaș de cult din piatră, de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, ridicat în anul 1674, de nobilul Francisc Gyulay, mare proprietar de mine. Valorosul registru împărătesc al tâmplei este atribuit pictorului Simion Silaghi din Abrud, iar icoana de hram și cele douăsprezece icoane-prăznicar, meșterului Iacob din Rășinari; pictura murală, realizată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de un zugrav anonim, înveșmântează doar pronaosul și exonarthexul.